Din Praid puteti ajunge oricand destul de usor si la Sovata unde puteti merge la singurul lac helioterm din Europa – Lacul Ursu. Apa din acest lac este indicata in boli dermatologice, reumatice si ginecologice.

Pe langa acestea mai puteti vedea targul permanent de olarit si mestesugarit, muntii de sare de la Corund si binenteles sa va luati apa minerala de acolo.

Daca vreti sa stati ceva zile prin zona Praid-Corund-Sovata, e bine sa va gasiti ceva cazare. E mai recomandat sa stati in Praid pentru ca sunteti chiar in mijlocul zonei si puteti vizita cam ce doriti destul de repede. In plus cazarea e ceva mai ieftina decat in Sovata. Plus ca stiu pe cineva acolo care are o oferta pentru cei care vad acest anunt pe acest site. In mod normal ziua de cazare e 70 de lei, dar pentru cei care vin de pe acest site web este o reducere de 10 lei, mai exact 60 de lei pe zi. Daca stati si mai multe zile in luna septembrie, preturile mai scad si puteti sta de exemplu timp de 5 zile pentru 270 de lei.

Pentru cei interesati de rezervari am si un numar de telefon: 0743 632 279

Pentru cei care nu stiu unde este Praid, va invit sa va uitati pe harta Praid.

Forma piramidală a masivului este marcată de un circ uriaș. În ciuda altitudinii maxime relativ scăzute, peretele vertical de 2.000 m care se înalță din vale îi dă vârfului Gerlachovský un aspect impunător.^[1] Confundat în trecutul îndepărtat cu un munte obișnuit din Munții Tatra, a jucat un rol de simbol în ochii conducătorilor și popoarelor mai multor țări din Europa Centrală, într-atât încât în secolul al XIX-lea și în prima jumătate a secolului al XX-lea a avut patru nume diferite, care s-au schimbat de șase ori între ele. A fost cel mai înalt munte din Regatul Ungariei, și din Cehoslovacia și apoi Slovacia de-a lungul a doar două decenii din secolul al XX-lea.

Gerlachovský prezintă aceleași particularități geologice și ecologice cu restul Tatrei Înalte, dar furnizează un mediu propice și pentru biologi, fiind cel mai înalt vârf din Europa de la nord de paralela care trece prin apropierea orașelor München, Salzburg, și Viena. Muntele a fost deosebit de prețuit ca fiind cel mai impunător punct de ascensiune de către cehi, est-germani, maghiari, polonezi și slovaci în perioada restricțiilor de călătorie din timpul Războiului Rece. El continuă să atragă numeroși vizitatori, deși autoritățile locale au adăugat constant noi restricții de acces în zonă.

Poze ale varfului Gerlachovsky

Trenuri care trec prin gara Bacia

P 2710 4:25 Deva — 4:40 Simeria — 4:54 Bacia Hm — 5:07 Calan Hm — 5:34 Subcetate Hateg — 6:17 Baru Mare — 7:40 Petrosani — 7:51 Livezeni — 8:23 Lupeni hc — 8:39 Lupeni

P 2701 3:38 Petrosani — 4:40 Baru Mare — 5:19 Subcetate Hateg — 5:46 Calan Hm — 5:59 Bacia Hm — 6:13 Simeria — 6:23 Deva

P 2702 7:40 Simeria — 7:54 Bacia Hm — 8:07 Calan Hm — 8:34 Subcetate Hateg — 9:17 Baru Mare — 10:22 Petrosani

P 2711 6:22 Lupeni — 6:36 Lupeni hc — 7:08 Livezeni — 7:39 Petrosani — 8:48 Baru Mare — 9:26 Subcetate Hateg — 9:53 Calan Hm — 10:06 Bacia Hm — 10:28 Simeria — 10:42 Deva — 11:15 Ilia — 12:01 Savirsin — 13:09 Radna — 13:55 Arad

P 2704 10:10 Simeria — 10:24 Bacia Hm — 10:37 Calan Hm — 11:04 Subcetate Hateg — 11:47 Baru Mare — 12:51 Petrosani — 13:02 Livezeni — 13:31 Lupeni hc — 13:47 Lupeni

P 2703 11:10 Petrosani — 12:13 Baru Mare — 12:52 Subcetate Hateg — 13:19 Calan Hm — 13:32 Bacia Hm — 13:57 Simeria — 14:10 Deva — 14:46 Ilia

P 2724 14:49 Simeria — 15:00 Bacia Hm — 15:12 Calan Hm — 15:37 Subcetate Hateg — 16:18 Baru Mare (Doar in perioada scolara)

P 2712 15:05 Ilia — 15:40 Deva — 16:05 Simeria — 16:19 Bacia Hm — 16:32 Calan Hm — 16:59 Subcetate Hateg — 17:42 Baru Mare — 18:47 Petrosani — 18:57 Livezeni — 19:30 Lupeni hc — 19:47 Lupeni

P 2705 15:20 Petrosani — 16:23 Baru Mare — 17:02 Subcetate Hateg — 17:29 Calan Hm — 17:42 Bacia Hm — 17:57 Simeria — 18:09 Deva

P 2725 17:43 Baru Mare — 18:14 Subcetate Hateg — 18:29 Calan Hm — 18:39 Bacia Hm — 18:50 Simeria (Doar in perioada scolara)

P 2706 19:38 Simeria — 19:58 Bacia Hm — 20:16 Calan Hm — 20:43 Subcetate Hateg — 21:26 Baru Mare — 22:26 Petrosani

P 2707 17:40 Lupeni — 17:55 Lupeni hc — 18:30 Livezeni — 18:45 Petrosani — 19:48 Baru Mare — 20:27 Subcetate Hateg — 20:54 Calan Hm — 21:07 Bacia Hm — 21:23 Simeria — 21:33 Deva

Mănăstirea Lainici este o mănăstire ortodoxă de călugări din România situată în defileul Jiului, județul Gorj la 32 de kilometri de Târgu-Jiu și la 25 de kilometri de Petroșani, aparține de Arhiepiscopia Craiovei, Mitropolia Olteniei. Mănăstirea are hramul Intrarea în Biserică a Maicii Domnului.

Actuala șosea ce tranzitează trecătoarea din Defileul Jiului a fost construită începând cu anii 1880 de meșteri pietrari aduși din Italia. S-a continuat în perioada interbelică și s-a asfaltat abia după anii `50. În paralel, începând cu perioada interbelică, s-a construit și linia ferată Bumbești-Jiu – Livezeni având 38 de tuneluri. Până în 1880, trecătoarea principală între Oltenia și Ardeal, din zona Gorj și Hunedoara, era Pasul Vulcan, drumul lui Mihai Viteazul, pe acolo pe unde a trecut domnitorul Țării Românești, în anul 1600, când a unit pentru prima dată Principatele Române. Se pornea din Turcinești, se trecea prin Schela, Arsuri, Pasul Vulcan, la o altitudine de 1621 m, și se cobora în Vulcan, Paroșeni, Valea Jiului. Mănăstirea Lainici era izolată total. Se ajungea foarte greu aici pe cărări, pe marginea albiei Jiului.

La manastire se ajunge pana si acum destul de greu, dar din cauza lucrarilor pentru o noua centrala hidroelectrica chiar la intrarea in Defileul Jiului. Drumul nu e foarte lat, astfel incat nu se circula cu viteza din cauza lipsei vizibilitatii. Totusi frumusetea drumului pana la Lainici merita. Inclusiv manastirea.

Drumul spre Lainici, chiar la iesirea din Aninoasa, se lucreaza la hidrocentrala de pe Jiu:

Mergem in continuare pe Defileul Jiului:

Ajungem si in Judetul Gorj:

Imediat dupa intrare ajungem si in Lainici

Exteriorul Manastirii Lainici cu tot cu zidurile din jurul manastirii

La intrare pe dreapta gasiti Libraria Manastirii Lainici si corpul in care se locuieste

In stanga se afla manastirea Lainici si Biserica

O zona in care probabil se vor oficia diverse ceremonii, inca neterminata

Pe malul Jiului la Lainici

Si pe finalul calatoriei, o placa care spune ce e de stiut despre Manastirea Lainici:

Manastirea Lainici, desene vechi:

Aducerea Icoanei făcătoare de minuni „Gorgoepicuus”

Istoria Manastirii Lainici

Vechimea Sfintei Mănăstiri Lainici se pierde în negura vremii necunoscându-se oficial și istoric începuturile sale. După tradiție, în secolul al XIV-lea Sfântul Cuviosul Nicodim de la Tismana a fost trimis în Țara Românească pentru a susține ortodoxia și pentru a da un suflu nou bisericii. El s-a așezat într-o peșteră lângă mănăstirea Lainici. Tot Sfântul Nicodim a ctitorit mănăstirea Vodița de lângă Drobeta Turnu Severin și Mănăstirea Tismana, în preajma căreia a sihăstrit până la sfârșitul vieții sale. Importanța așezământului a fost sesizată și de împărăteasa Maria Tereza, care, prin generalul Bukow, a distrus între 1750-1765 (în 15 ani) sute de așezăminte ortodoxe în Transilvania. Schitul, deși nu era în Imperiul Austro-Ungar, aflat la câțiva kilometri de graniță, a căzut victima marii prigoane antiortodoxe a puterii imperiale de la Viena. Biserica ctitorită din sec. XIV-lea – al XV-lea ar fi fost distrusă în acea perioadă.

Din a doua jumătate a sec. al XVII-lea și începutul sec. al XVIII-lea încep să apară documente istorice ce fac referire la Mănăstirea Lainici. Schimnicul Atanasie vine de la Tismana la Lainici, în 1780, și se pomenește într-un sinet în care donează mănăstirii o moșie. El adună de pe văile munților o obște de 30 de călugări. După moartea sa, între 1810 și 1817 o mână de boieri olteni refac schitul, de data aceasta din piatră, cu ziduri groase de până la 1 metru. Primele două biserici, nicodimiană și atanasiană, nu s-au mai păstrat, dar cea actuală a fost construită pe locul celorlalte.

Pandurul Tudor Vladimirescu, s-a ascuns o vreme la mănăstirea Lainici deoarece era urmărit de turci pentru că luptase împotriva lor în războiul ruso-turc dintre anii 1806 și 1812. Îmbrăcat în straie călugărești, acesta s-a ascuns până în ultimul moment. În 1817 turcii au devastat așezământul, și negăsindu-l pe Tudor, l-au decapitat pe călugărul Maxim, risipind obștea.

În cronicile vremii, printre ctitori apare un nume: Stanca Măldărescu, dar care lipsește, în mod surprinzător, de pe pisania așezământului. În locul ei este gravat Kalistracta, evident numele de călugărie pe care l-a purtat, la sfârșitul vieții, vrednica boieroaică.

Mănăstirea Lainici a fost construită între anii 1812 și 1847 de boierii din regiune pe un deal care domina Valea Jiului. Ea adăpostește frumoase fresce interioare datând din 1860 și un iconostas compus din icoane în stil bizantin.

Trebuie remarcat faptul că majoritatea datărilor istorice referitoare la Mănăstirea Lainici s-au folosit de pisania de deasupra uși de la intrare și au luat, ca atare, anul 1817 .S-au făcut aceste afirmații deoarece nu s-au realizat cercetări istorice mai riguroase.

Prin urmare începutul mănăstirii Lainici nu este în anul 1817, cum menționează pisania actualei biserici, ci este mult mai vechi, biserica construindu-se pe alte fundații mai vechi, așa cum s-a putut observa în anul 2008 când s-a restaurat pictura și s-a îndepărtat tencuiala care nu era originală. Se puteau observa diverse etape de construcție ale bisericii chiar în trei rânduri. Inițial fusese numai altarul și naosul, după care s-a mai adăugat și pronaosul. În cele din urmă s-a adăugat pridvorul, folosindu-se ca necropolă pentru ctitori și s-a pictat, isprăvindu-se conform pisaniei, în anul 1817.

Gheorghe Blideanu, învățător din Bumbești-Jiu, face o istorie a schitului Lainici prin 1873 transmisă oral de către starețul Irodion la începuturile activității sale. O afirmație foarte interesantă pe care o face este aceea că în Lainici exista o Biblie de-a lui Șerban Cantacuzino de la 1688, care a fost dăruită schitului cu semnătură, probabil în jurul anului 1690 de către însuși voievodul Constantin Brâncoveanu. Această afirmație ar confirma tradiția unei așezări mănăstirești mai vechi de 1784, când se pomenește de schimonahul Atanasie, ca atestare istorică, respectiv anii 1690 – 1700.

Între 1854 și 1900, cu intermitențe, Cuviosul Irodion Ionescu a fost stareț timp de 40 de ani în Mănăstirea Lainici. El a fost adus de la Mănăstirea Cernica și numit stareț la Lainici de către Sfântul Ierarh Calinic, imediat după numirea sa ca episcop la Râmnic.

Primul Război Mondial, între 1916 și 1918, a fost nemilos față de Mănăstirea Lainici, distrugând-o complet; trupele germane au intrat cu caii chiar în biserică, făcând focul în ea și profanând-o. Până azi se mai păstrează scrijelite pe pereții din altar numele unor soldați și ofițeri care au dormit acolo și au profanat biserica. Au fost furate de către soldații germani toate obiectele de preț, inclusiv clopotele. Arhiva mănăstirii, care era de 16 metri liniari, a fost arsă, precum dovedesc documentele vremii. Cimitirul a fost devastat și profanat, toate crucile fiind smulse și călcate în picioare. După război nu se mai cunoșteau mormintele, rămânând neidentificate până azi, iar unii călugări, printre care Ieromonahul Iulian Drăghicioiu au fost deportați în Germania unde au murit în lagărele germane.

În 1929 a fost trimis de la Mănăstirea Frăsinei un grup de șase monahi, avându-l stareț pe Cuviosul Visarion Toia, care a ridicat din ruine mănăstirea, construind clădirile necesare și introducând viață de obște cu un regim ascetic sever, întocmai ca la Mănăstirea Frăsinei. Datorită seriozității, disciplinei duhovnicești și slujbelor care se săvârșeau aici, Mănăstirea Lainici devine tot mai căutată de numeroși credincioși din împrejurimi. După 1947, când vine la conducere regimul comunist, Mănăstirea Lainici este din nou agresată sub diverse forme. În această perioadă începe construcția căii ferate Bumbești-Jiu-Livezeni, precum și modernizarea Drumului Național, pe aceeași distanță. Muncitorii care au executat aceste lucrări au devastat și au afectat viața bisericească din mănăstire asemenea unor invadatori păgâni, ocupând abuziv toate terenurile mănăstirii și amplasând aici barăci.

Prin astfel de cruzimi a trecut Mănăstirea Lainici până în 1957, când aceia care au ocupat abuziv cea mai mare parte a spațiilor mănăstirii au părăsit cu mare greutate acest loc.

În 1961 Mănăstirea Lainici este desființată ca mănăstire independentă, rămânând cu titlul de “casă de oaspeți”. Până în 1970 ușile bisericii au fost închise cu lacătul, nemaipermițându-se să se facă slujbe decât în unele Duminici și sărbători religioase.

În 1975 a venit ca stareț P.C. Arhim Caliopie Georgescu, care a început să facă unele îmbunătățiri în viața mănăstirii, favorizat fiind de politica vremii, care părea să fie mai blândă și mai omenoasă. Astfel, după 1983, datorită novicilor care au început să se înmulțească, introduce din nou rânduielile ascetice monahicești, respectiv, slujbele de la miezul nopții și neconsumul de carne în obște, lucru ce a dus la o viață duhovnicească mai bună.

După Revoluția din 1989, ca urmare a afluenței crescânde de credincioși, în Mănăstirea Lainici se simțea nevoia unei biserici mai mari și mai încăpătoare. În Duminici și la marile sărbători religioase se ajunsese să se facă slujbe în aer liber.

La „Izvorul Tămăduirii” din 1990 s-a pus piatra de temelie pentru noua biserică-catedrală de către Înalt Prea Sfințitul Mitropolit Nestor al Olteniei. Biserica a fost începută, proiectată schematic și construită până la stadiul de finisaje de către ing. Ioan Selejan, actualmente Preasfințitul Episcop el Covasnei și Harghitei. Noua biserică-catedrală din Mănăstirea Lainici este inedită prin planul său arhitectonic, cuprinzând două biserici suprapuse. Acest lucru a fost impus pe de o parte de planul fizic al terenului, care este în pantă, acesta creând necesitatea unui demisol. Pe de altă parte, precum se cunoaște, Istoria Bisericii Creștine până în zilele noastre a cunoscut două perioade fundamentale: prima perioadă de la anul 1 până la anul 313, respectiv până la Edictul de la Milano alÎmpăratului Constantin cel Mare, “perioada bisericii din Catacombe”, în care s-a vărsat cel mai mult sânge și au murit milioane de creștini pentru Hristos, acesta fiind fundamentul și temelia Bisericii Creștine; și a doua perioadă, de la anul 313 până în zilele noastre. Asemeni împărțirii Istoriei Bisericii Creștine în aceste două perioade fundamentale, s-a împărțit și planul arhitectonic al noii biserici.

Însă aspectul cel mai inedit al acestei biserici este tematica iconografică, care se intenționează să se realizeze. Astfel, biserica de la demisol va fi destinată Bisericii din Catacombe, pictându-se viața creștinilor de la anul 1 până la anul 313, reprezentându-se majoritatea Sfinților și martirajelor cunoscute din Istoria Bisericii și din Sfânta Tradiție.

În pictura bisericii de la nivelul superior sunt marcate deja cele mai importante momente din istoria bisericii creștine, cu cei mai reprezentativi Sfinți din toată lumea și din toate timpurile, ca o cronologie și universalitate creștină.

De asemenea după Revoluția din 1989 în mănăstirea Lainici s-au efectuat diverse lucrări majore: construcția din temelie a unui nou corp de chilii pentru părinți, a unei trapeze mari pentru hramuri și sărbători religioase importante, a unui gard din piatră ce înconjoară mănăstirea, lângă Jiu s-au construit un zid de sprijin împotriva inundațiilor pe o lungime de un kilometru.

În 2006 pe 23 iulie la mănăstirea Lainici a fost adusă de la Muntele Athos, din mănăstirea Dohiariu, o copie a Icoanei făcătoare de minuni „Gorgoepicuus”, „Grabnic Ascultătoarea”.Această Icoană a fost executată special pentru mănăstirea Lainici și este a cincea copie care s-a făcut în ultimii 100 de ani din toată lumea.

Pe 10 aprilie 2009 în ajunul prăznuirii sfântului irearh Calinic de la Cernica, după 109 ani au fost găsite moaștele sfântului Cuvios Irodion Ionescu, duhovnicul sfântului Calinic “Luceafărul de la Lainici”, cum a fost supranumit.

Pucioasa este așezată pe cursul mijlociul al văii Ialomiței, la 20 km de Târgoviște, în zona dealurilor subcarpatice, a căror înălțime depășesc cu puțin 600 metri și sunt situate la 100 metri deasupra nivelului mării. Orașul este situat în zona colinar centrală a județului Dâmbovița, la 81 de km față de limita sudică și la 42 de km față de limita nordică.

Se află la o distanță aproximativ egală față de București și de Brașov, la 100 de km de fiecare. Se întinde pe o distanță de 8,750 km de-a lungul Văii Ialomiței între Miculești și Zărăfoaia și pe o lățime de 7,375 km între Pucioasa-Sat și Maluri, având o suprafață totală de 4239 hectare, dintre care teren intravilan 714,4 hectare și 3545 hectare extravilan.

Se învecinează la nord cu comuna Moțăieni, orașul Fieni (satul Berevoești) și comuna Bezdead, satul (Măgura), la sud cu comuna Brănești, satul Lăculețe, la est cu comunele Vârfuri, Valea Lungă și Glodeni, iar la vest cu Vulcana Băi.

Transport Rutier Iernut

Autobuze Iernut in directii :

Capus – Iernut (5:30 – 6:00), (15:05 – 15:30) : Luni – Vineri, (7:10 – 7:40) : In fiecare zi
Iernut – Capus (6:30 – 7:00), (15:40 – 16:10) : Luni – Vineri, (14:30 – 15:00) : In fiecare zi

Iclanzel – Iernut (12:30 – 12:50) – Luni – Vineri
Iernut – Iclanzel (12:00 – 12:20) – Luni – Vineri

Targu Mures – Ogra – Iernut ( Curse la 5:20, 5:40, 6:20, 6:40 ….. pana la ora 21:40 de luni pana vineri si curse din ora in ora incepand cu 5:40 si pana la 20:30 in weekend)

Iernut – Ogra – Targu Mures (Curse de la 4:45, 5:25, 5:45, 6:25, 6:45 ….. pana la 20:35 de luni pana vineri si curse din ora in ora incepand cu 6:45 si pana la 19:45 in weekend).

Iernut – Deag (7:00, 14:00, 16:00) – In fiecare zi, (12:00) – Luni – Vineri
Deag – Iernut (7:30, 14:30, 16:30) – In fiecare zi, (12:30) – Luni – Vineri

Iernut – Lechinta (7:20, 13:30, 15:30) – Luni – Vineri (cursa de 10 minute)
Lechinta – Iernut (7:40, 13:45, 14:00) – Luni – Vineri (cursa de 10 minute)

Iernut – Salcud (6:10, 16:30) – In fiecare zi, (5:20, 11:30, 14:30, 22:10)
Salcud – Iernut (6:35, 17:00) – In fiecare zi, (5:45, 12:00, 14:55, 22:35)

Ludus – Cuci – Iernut (5:30, 6:30, 7:30, 8:30, 9:30, 10:30, 11:30, 12:30, 13:30, 14:30, 15:30, 16:30, 17:30, 18:30, 19:30, 20:30) – In fiecare zi

Iernut – Cuci – Ludus (6:00, 7:00, 8:00, 9:00, 10:00, 11:00, 12:00, 13:00, 14:00, 15:00, 16:00, 17:00, 18:00, 19:00, 20:00, 21:00) – In fiecare zi

Ludus - Iernut – Tarnaveni (5:00, 7:00, 11:00, 17:00) : Luni – Vineri, (9:00, 14:00) – In fiecare zi
Tarnaveni – Iernut – Ludus (6:00, 8:00, 12:30, 18:00) : Luni – Vineri , (10:00, 15:30) – In fiecare zi

Ludus – Iernut – Targu Mures (4:40, 5:40, 6:40, 7:40, 8:40, 9:40, 10:40, 11:40, 12:40, 13:40, 14:40, 15:40, 16:40, 17:40, 18:40, 19:40, 20:40, 21:40) – In fiecare zi

Targu Mures - Iernut – Ludus (5:00, 6:00, 7:00, 8:00, 9:00, 10:00, 11:00, 12:00, 13:00, 14:00, 15:00, 16:00, 17:00, 18:00, 19:00, 20:00, 21:00, 22:15) – In fiecare zi

Transport Feroviar Iernut

Iernut dispune de gara aflata pe culoarul feroviar dintre Ludus – Targu Mures – Reghin – Deda. Prin aceasta statie trec zilnic 19 trenuri in directii ca Targu Mures, Razboieni, Sibiu, Ludus, Alba Iulia, Vintu de Jos, Brasov si vara spre litoral pana la Mangalia.

Mersul trenurilor Iernut (Trenuri Iernut)

P 2442 Tirgu Mures 3:28 – Iernut 4:11 – Ludus 4:29 – Razboieni 5:12 – Aiud 5:40 – Teius 5:54 – Alba Iulia 6:30 – Vintu de Jos 6:42 – Miercurea Sibiu 7:55 – Saliste 8:34 – Sibiu 9:31

P 4520 Razboieni 4:05 – Ludus 4:33 – Iernut 4:51 – Tirgu Mures Sud 5:30 – Tirgu Mures 5:41

P 4522 Razboieni 4:37 – Ludus 5:11 – Iernut 5:32 – Tirgu Mures Sud 6:12 – Tirgu Mures 6:30

P 4524 Ludus 6:14 – Iernut 6:32 – Tirgu Mures Sud 7:13 – Tirgu Mures 7:24

P 2441 Sibiu 3:27 – Saliste 4:06 – Miercurea Sibiu 4:38 – Vintu de Jos 5:37 – Alba Iulia 6:05 – Teius 6:36 – Aiud 6:50 – Razboieni 7:18 – Ludus 7:42 – Iernut 7:58 – Tirgu Mures Sud 8:34 – Tirgu Mures 8:45

P 4529 Tirgu Mures 7:40 – Tirgu Mures Sud 7:48 – Iernut 8:27 – Ludus 8:44 – Razboieni 9:12

A 1816 Vintu de Jos 9:50 – Alba Iulia 10:00 – Teius 10:23 – Aiud 10:35 – Razboieni 10:56 – Ludus 11:17 – Iernut 11:30 – Tirgu Mures 12:01

R 948 Razboieni 11:23 – Ludus 11:42 – Iernut 11:56 – Tirgu Mures 12:26

P 4521 Tirgu Mures 12:06 – Tirgu Mures Sud 12:16 – Iernut 12:55 – Ludus 13:11 – Razboieni 13:41

P 4526 Razboieni 12:05 – Ludus 12:33 – Iernut 12:51 – Tirgu Mures Sud 13:32 – Tirgu Mures 13:43

P 4523 Tirgu Mures 14:27 – Tirgu Mures Sud 14:37 – Iernut 15:13 – Ludus 15:32 – Razboieni 16:02

P 2444 Tirgu Mures 15:42 – Tirgu Mures Sud 15:51 – Iernut 16:27 – Ludus 16:44 – Razboieni 17:14 – Aiud 17:42 – Teius 17:56 – Alba Iulia 18:31 – Vintu de Jos 18:44 – Miercurea Sibiu 19:56 – Saliste 20:30 – Sibiu 21:27

P 4528 Razboieni 15:28 – Ludus 15:59 – Iernut 16:24 – Tirgu Mures Sud 17:23 – Tirgu Mures 17:34

A 1815 Tirgu Mures 16:42 – Iernut 17:09 – Ludus 17:23 – Razboieni 17:45 – Aiud 18:05 – Teius 18:22 – Alba Iulia 18:50 – Vintu de Jos 19:03

P 4530 Razboieni 17:16 – Ludus 17:47 – Iernut 18:04 – Tirgu Mures Sud 18:40 – Tirgu Mures 18:51

P 4011 Brasov 11:40 – Sfintu Gheorghe 12:21 – Baile Tusnad Hm 13:09 – Miercurea Ciuc 13:45 – Siculeni 13:56 – Izvoru Oltului 14:24 – Gheorghieni 15:08 – Deda 17:42 – Tirgu Mures 19:29 – Tirgu Mures Sud 19:46 – Iernut 20:20 – Ludus 20:37 – Razboieni 21:07

P 2443 Sibiu 15:38 – Saliste 16:36 – Miercurea Sibiu 17:17 – Vintu de Jos 18:14 – Alba Iulia 18:48 – Teius 19:22 – Aiud 19:36 – Razboieni 20:06 – Ludus 20:34 – Iernut 20:54 – Tirgu Mures Sud 21:30 – Tirgu Mures 21:41

R 949 Tirgu Mures 20:22 – Iernut 20:50 – Ludus 21:08 – Razboieni 21:31

P 4527 Tirgu Mures 22:23 – Tirgu Mures Sud 22:32 - Iernut 23:09 – Ludus 23:32 – Razboieni 0:02

Transport Aerian Iernut

Iernutul nu are aeroport propriu zis, dar se afla foarte aproape de aeroportul din Targu Mures, mai exact 16 km.

Datele sunt preluat de pe infofer.ro, merstrenuri.ro si programul public de transport al judetului Mures.

Daca dati zoom pe harta puteti vedea strazile din Costinesti si implicit veti avea harta strazilor din Costinesti.

Debreţinul are o istorie bogată, de peste 750 de ani. În evul mediu, oraşul a făcut parte din Partium în cadrul Regatului Ungariei, apoi din sec. 16 până la sfârşitul sec. 17 din Principatul Transilvaniei (inclusiv în timpul domniei lui Mihai Viteazul, atunci fiind încă parte a comitatului Bihor). A urmat perioada habsburgică, iar din 1867 (în urma Ausgleich-ului) a revenit Ungariei. În anii 1919-1920 oraşul s-a aflat sub ocupaţie română.

A fost capitala Ungariei de două ori, pentru un timp scurt: în timpul revoluţiei din 1848-49 şi în timpul celui de-al doilea război mondial din 1945.

Localizare si Geografie Iernut

Iernut, parte componentă a judeţului Mureş, este situat în partea centrală a Podişului Transilvaniei, pe cursul mijlociu al râului Mureş între localităţile Târgu Mureş (30 km) şi Luduş (14 km), la latitudine nordică de 46°27′13″ şi longitudine estică de 24°14′0″. Altitudinea absolută de 286m se află în zona bisericii romano-catolice. Suprafaţa lui de 106 km2 ocupă 1,5%-2% din judeţul Mureş.

Oraşul Iernut se găseşte pe malul stang al râului Mureş, pe Drumul Naţional DN15, respectiv pe Drumul European E60, între Târgu Mureş, Turda şi Cluj-Napoca. Comunele învecinate Iernutului sunt: Adămaş, Bichiş, Bogata, Cucerdea, Cuci, Iclănzel, Ogra.

Iernut se afla intr-o zona cu un relief care un aspect tipic deluros, cu unele suprafeţe de şes în parte stângă a Mureşului, acestea fiind de fapt terase ale râului Mureş. Cea mai înaltă dintre aceste terase se află şi la cea mai mare distanţă de localitate, aceasta fiind la Cigaşe, la o altitudine de 448m, următoarea terasă de la I.S.C.I.P, de 8-10m, este una de oraş, altă terasă este cea aluvionară şi este adesea inundată.

În partea dreaptă a Mureşului există un număr redus de terase, locul acestora fiind luat de versanţii cu pante accentuate şi/sau chiar abrupte. Între Iernut şi Lechinţa pantele abrupte suferă prăbuşiri masive datorate înclinării pantelor şi subsăparilor apei Mureşului ducând la un aspect de mocro-relief, vegetaţia ducând lipsă completă. Valea Mureşului are o deschidere largă (3-5 km). Interfluviile sunt rotunjite, afectate de alunecări şi rupturi, altitudinea lor maximă fiind de 496m.

Clima din partea de podiş este una continentală, moderată de dealuri şi pădure. Localizarea Iernutului în partea centrală a Podişului Transivaniei, străjuit de lanţurile masive ale Carpaţilor, cu o mare deschidere în partea de NV formează invaziile maselor de aer umed din direcţiile vestice. Carpaţii Orientali constituie o barieră climatică faţă de invaziile maselor de aer din E şi NE.

Temperatura medie a aerului se situează între -28,3 grade Celsius şi +39 grade Celsius. Cea mai caldă lună a anului este iulie iar cea mai rece este în ianuarie. Ultimele zile cu temperaturi de 0C apar de obicei la sfârşitul lui aprilie, primele îngheţuri apar în octombrie şi durează de obicei 190 de zile. Cele mai însemnate cantitaţi de precipitaţii cad în luna iunie iar cele mai reduse în martie, rezultând o medie anuală de 627,1 mm. Intensitatea vânturilor este redusă şi doar vânturile din NV se apropie de 3m/s.

De unde vine numele de Iernut ?

Numele Iernut vine de la Ranoltu, atestat documentar din 1257, acesta din urma provine de la numele germanic Reinold (de:Reinold, fr:Renaud (prénom)), al posesorului feudal al ţinutului respectiv.

Istorie Iernut

* Localitatea este atestată documentar din anul 1257 cu numele de Ranoltu. Pe situl istoric al oraşului s-au găsit vestigii ale unei colonii romane. În urma săpăturilor arheologice s-au descoperit fragmente ceramice aparţinând epocii neolitice (4500-2500 î.C.). Cele mai vechi documente scrise care s-au păstrat datează din anul 1257]. Aici a trăit şi Mihai Apafi al II-lea, principe al Ardealului.

* În perioada anilor 1461-1700 Iernutul capătă statutul de târg (oppidum-Radnot), un târg de vite care avea centrul în apropierea actualei periferii a oraşului.

* În acest oraş a fost instalată o copie a „Statuii Lupoaicei” („Lupa Capitolina”), simbolul latinităţii poporului român.

* În anul 1944, în lunile septembrie-octombrie în apropierea oraşului Iernut s-au dat cele mai grele lupte de pe teritoriul României din cel de-al doilea război mondial. În aceste lupte şi-au pierdut viaţa circa 11.000 de militari români.

* În perioada dintre cele două războaie mondiale, Iernutul a făcut parte din judeţul Târnava-Mică (interbelic) şi a fost reşedinţa Plasei Iernut.

* Iernutul a făcut parte, pe rând, din Dacia, Imperiul roman, formaţiuni statale specifice începutului de ev mediu (România populară, cnezat, voievodatul lui Gelu), voievodatul Transilvaniei dominat de nobilimea maghiară (sec XII – XVI), principatul Transilvaniei aflat sub suzeranitate otomană (sec. XVII), Imperiul habsburgic (sec. XVII – XIX), Imperiul austro-ungar (1867–1918).

* La data de 17 aprilie 1989 localitatea Iernut a devenit oraş.

Sursa: Wikipedia.org

Personalitati Iernut

* József Balogh (1701-1756)
* Márton Hamar (5 februarie 1927 – Bucureşti, 25 martie 1987) Zoolog.
* Endre Jeney (26 august 1891 – Debrecen, 10 august 1970) Paleolog, Profesor universitar.
* Csilla Kákonyi (*28 mai 1940)
* Zsigmond Kornis (1578 – Iernut, 3 noiembrie 1648) Magnat al Transilvaniei.
* János László (*7 februarie 1934) Violonist.
* Hortenzia Meleg (*10 iulie 1961)

Populatie Iernut

* În perioada socialistă populaţia Iernutului a ajuns la cele mai înalte cote, în localitate existând multe ferme şi sere, motiv pentru care Iernutul era supranumit Micul Dalas, condiţiile de trai fiind foarte bune.

* La recensământul din anul 1930 au fost înregistraţi 2.464 locuitori, dintre care 1.414 maghiari, 826 români, 127 ţigani, 84 evrei ş.a. Sub aspect confesional populaţia era alcătuită din 1.148 reformaţi, 786 greco-catolici, 310 romano-catolici, 96 ortodocşi, 84 mozaici ş.a.

* La recensământul din 2002 au fost înregistraţi 9.523 de locuitori, dintre care 7.229 români, 1.426 maghiari, 852 ţigani, 12 germani şi 4 de alte naţionalităţi. Majoritatea locuitorilor aflaţi în Iernut muncesc la Centrala Termoelectrică Iernut aflată la aproximativ 4 kilometri de localitate şi obţin unele din cele mai mari salarii din zonă.

Alte detalii Iernut

* Iernut este înfrăţit cu oraşul belgian Sint-Katelijne-Waver din anul 2001.
* Populaţia Iernutului este în scădere din cauza lipsei locurilor de muncă.
* Oraşul Iernut a împlinit în anul 2007 750 ani de existenţă la a zecea sărbătoare a zilelor Iernutului.
* Instituţile de învăţământ din Iernut sunt Liceul Energetic cu ultimele renovări făcute în 2004 şi Şcoala Generală Iernut.
* Codul poştal din Iernut este 545100.
* Echipa de fotbal din Iernut se numeşte C.S. Iernut şi ea a ajuns pentru prima dată în divizia C în anul 2007.

Economie Iernut

* În agricultură oraşul Iernut a înregistrat de a lungul anilor una din cea mai mare producţie de grâu din judeţ.În anul 2007 această producţie fiind în medie de 3.649 kilograme de grâu la hectar şi cea mai mare producţie a anului din judeţ.

* Centrala Termo-electrică situată la ieşirea din oraşul Iernut aduce cel mai mare venit localităţii. Alte ramuri ale economiei sunt BCR-ul, Banca Transilvania,micile magazine, restaurantele, gara C.F.R., transportul între sate, ferma Silvaur şi lacurile piscicole de la periferie.

* Din oraşul Iernut existǎ legǎturi directe spre Oradea, Sibiu, Piatra Neamţ, Oneşti, Timişoara, Cluj Napoca, Târgu Mureş, Râmnicu Vâlcea, Satu Mare, Constanţa, Mangalia, Arad.

Obiective turistice Iernut

* Biserica Reformată-Calvină edificată în stil gotic între 1486-1593. În cimitirul bisericii se găsesc vechi pietre funerare, iar turnul ei a fost ridicat în 1909.

* Pentru pescuitul recreativ/sportiv şi agrement sunt destinate heleşteele nr.1 şi nr. 2 cu o suprafaţă totală de 109 ha luciu de apă. – lacuri piscicole Iernut

* Castelul Kornis – Rakoczi – Bethlen din Iernut a fost construit de Gáspár Bogáti în stil renascentist (1545). Ancadramentul portalului datează din 1574, fiind realizat tot în stilul Renaşterii. Clădirea a fost modificată între 1650-1660 de principele Transilvaniei Gheorghe Rákóczi al II-lea, după planurile arhitectului veneţian Agostino Serena. Edificiul îmbină elemente ale goticului târziu cu elemente renascentiste. A funcţionat o bună perioadă de timp ca liceu agricol dar în prezent este lăsat în voia sorţii, nemaiocupându-se nimeni de el.

* Monumentul eroilor de la Oarba de Mureş

* Biserica de lemn din Iernut construită în anul 1735 a fost documentată de către Atanasie Popa înainte ca timpul să o răpună. Înlocuită în anul 1929 cu o nouă biserică de zid, vechea biserică de lemn se afla în anul 1931 într-o stare avansată de degradare. Studiul lui Atanasie Popa păstrează pentru generaţiile următoare amintirea vechii biserici. Era închinată Sfinţilor Arhangheli.

Activitati culturale Iernut

Isi desfasoara activitatea culturala in cadrul Casei de Cultura:

* Ansamblul Artistic “Iernuteana” si Formatia de dansuri populare maghiare Hekas;
* Biblioteca orasului cu peste 11.000 de volume;
* Clubul copiilor – diverse actiuni cultural-artistice.

Are rezervatii arheologice la Cipau si Lechinta unde s-au descoperit vestigii ceramice, din epoca neolitica.Pe locul actualului oras s-au gasit urme ale unei colonii romane.

In fiecare an se organizeaza Zilele orasului Iernut la care se organizeaza simpozioane, expozitii ale sculptorului Ioan Vlasiu.Exista si un cenaclu: “Club Dialog XX” pentru scriitori unde se fac recitaluri.

În acest oraş a fost confecţionată şi instalată o copie a “Statuii Lupoaicei” (“Lupa Capitolina”), simbolul latinităţii poporului român.

Institutii educationale Iernut

Instituţiile de învăţământ din Iernut sunt Liceul Energetic cu ultimele renovări făcute în 2004 şi Şcoala Generală Iernut.

Clădirea a fost modificată între 1650-1660 de principele Transilvaniei Gheorghe Rákoczi al II-lea, după planurile arhitectului veneţian Agostino Serena. Edificiul îmbine elemente ale goticului târziu cu elemente renascentiste.

A funcţionat o bună perioadă de timp ca liceu agricol dar în prezent este lăsat în voia sorţii.

Distante pana la principalele orase din zona:

Targu Mures – 30 km
Cluj Napoca – 75 km
Turda – 45 km
Campia Turzii – 36 km
Ludus – 12 km
Tarnaveni – 22 km
Medias – 47 km
Sighisoara – 80 km
Reghin – 62 km

Pentru pescuitul recreativ / sportiv şi agrement sunt destinate helesteul nr.1, de 40 ha şi nhelesteul nr. 2, de 69 ha.

Adancimea media a lacului este de 2,5 m.

Structura materialului piscicol : crap, cteno, novac, singer, caras, şalau, biban, somn, rosioara, oblete.

Cantitatile existente: ~ 80 t

In luna Decembrie 2009 lacul de pescuit Iernut a fost populat cu 4000 bucati crap, de 0.9 – 1.2 kg.

In incinta fermei functioneaza o terasa bar cu program non-stop.

Localizare pe harta a lacurilor piscicole Iernut

La sediul fermei se ajunge pe str. Energeticenilor (drumul către Termocentrala Iernut şi apoi la dreapta către baltă), după aproximativ 1 km de mers pe jos de la intersecţia cu Drumul European E 60.

Preturi si abonamente pentru pescuitul in cadrul lacurilor piscicole Iernut

Preturi bilete

* Bilete de zi intre orele 06-21- 35 RON
* Bilete de noapte intre orele 21-06 – 25 RON
* Bilete reduse valabile 7 ore- 20 RON

Abonament

* 1 Luni 250 RON
* 2 Luni 400 RON
* 3 Luni 500 RON
* 4 Luni 570 RON
* 5 Luni 620 RON

Poze lacuri pisicicole Iernut

Gara Valcani este gara aflata in cel mai vestic punct al tarii langa granita cu Serbia, fara a fi un punct de frontiera pentru calea ferata sau rutiera. Prin gara Valcani trec zilnic 10 trenuri, majoritatea mergand catre Sannicolau Mare cu exceptia a doua trenuri – unul merge catre Arad iar unul vine din Periam direct in Valcani.

Mersul trenurilor de calatori in gara Valcani, judetul Timis

P 14231 5:30 Periam — 5:58 Sinnicolau Mare – 6:26 Valcani Hm SC Regiotrans SRL

P 14236 6:45 Valcani Hm — 8:07 Sinnicolau Mare — 8:55 Periam — 9:56 Aradu Nou — 10:03 Arad SC Regiotrans SRL

P 14151 11:20 Sinnicolau Mare — 11:48 Valcani Hm SC Regiotrans SRL

P 14152 12:00 Valcani Hm — 12:28 Sinnicolau Mare SC Regiotrans SRL

P 14153 14:45 Sinnicolau Mare — 15:13 Valcani Hm SC Regiotrans SRL

P 14154 15:30 Valcani Hm — 15:58 Sinnicolau Mare SC Regiotrans SRL

P 14155 16:16 Sinnicolau Mare — 16:44 Valcani Hm SC Regiotrans SRL

P 14156 17:03 Valcani Hm — 17:31 Sinnicolau Mare SC Regiotrans SRL

P 14157 18:45 Sinnicolau Mare — 19:13 Valcani Hm SC Regiotrans SRL

P 14158 19:35 Valcani Hm — 20:03 Sinnicolau Mare SC Regiotrans SRL

Galerie imagini R992 Timisoara – Mangalia

Mersul trenului R 992 Timisoara – Mangalia – valabil 2010

Primul timp este de sosire, al doilea de plecare.

- 18:26 Timisoara Nord
19:17 19:21 Lugoj
19:51 20:14 Caransebes
21:52 21:54 Baile Herculane
22:15 22:17 Orsova
22:46 22:57 Drobeta Turnu Severin
23:24 23:36 Balota Mehedinti
0:07 0:09 Strehaia hc
0:32 0:34 Filiasi
1:00 1:15 Craiova
1:53 1:55 Caracal
2:36 2:38 Rosiori Nord
4:22 4:24 Bucuresti Baneasa
6:44 6:46 Fetesti
8:15 8:36 Constanta
8:54 8:57 Eforie Nord
9:03 9:10 Eforie Sud
9:25 9:27 Costinesti
9:30 9:33 Costinesti Tabara hc
9:43 9:46 Neptun hc
9:57 – Mangalia

Retur: R991 Mangalia – Timisoara – valabil 2010

- 18:18 Mangalia
18:25 18:26 Neptun
18:30 18:33 Neptun hc
18:43 18:46 Costinesti Tabara hc
18:50 18:52 Costinesti
19:05 19:08 Eforie Sud
19:14 19:17 Eforie Nord
19:27 19:28 Agigea Ecluza Hm
19:44 20:05 Constanta
21:14 21:16 Fetesti
23:46 0:05 Bucuresti Baneasa
1:46 1:48 Rosiori Nord
2:30 2:32 Caracal
3:15 3:25 Craiova
3:51 3:52 Filiasi
4:14 4:16 Strehaia hc
4:46 4:47 Balota Mehedinti
5:15 5:17 Drobeta Turnu Severin
5:46 5:48 Orsova
6:09 6:11 Baile Herculane
7:59 8:12 Caransebes
8:40 8:42 Lugoj
9:25 – Timisoara Nord

Vizualizare hartă mărită

Poze gara Ciacova:

Motorasul in Ciacova

Tren Regiotrans in Ciacova

Trenuri care trec prin Ciacova:

Trec pe aici aproape in fiecare zi, nu puteam sa ratez tocmai gara din mirificul oras (right) Ciacova.

Trenuri care trec prin Cavaran (Constantin Daicoviciu)

P 9578 22:45 Timisoara Nord — 0:19 Lugoj — 0:51 Cavaran — 1:10 Caransebes

P 9571 3:49 Caransebes — 4:07 Cavaran — 4:47 Lugoj — 6:14 Timisoara Nord

P 9193 1:15 Drobeta Turnu Severin — 1:45 Orsova — 2:14 Baile Herculane — 4:29 Caransebes — 4:47 Cavaran — 5:29 Lugoj — 7:02 Timisoara Nord Restricţii

P 9570 3:47 Timisoara Nord — 5:07 Lugoj — 5:39 Cavaran — 5:58 Caransebes

P 9573 7:44 Caransebes — 8:02 Cavaran — 8:46 Lugoj — 9:52 Timisoara Nord

P 9572 7:36 Timisoara Nord — 9:04 Lugoj — 9:36 Cavaran — 9:55 Caransebes

P 19213 13:21 Caransebes — 13:39 Cavaran — 14:35 Lugoj — 15:52 Timisoara Nord

P 9196 12:59 Timisoara Nord — 14:10 Lugoj — 14:34 Cavaran — 14:51 Caransebes — 16:59 Baile Herculane — 17:28 Orsova — 18:05 Drobeta Turnu Severin

P 19214 14:18 Timisoara Nord — 15:35 Lugoj — 16:07 Cavaran — 16:35 Caransebes — 19:08 Baile Herculane — 19:39 Orsova — 20:26 Drobeta Turnu Severin Restricţii

P 9553 13:02 Orsova — 13:28 Baile Herculane — 15:55 Caransebes — 16:17 Cavaran — 17:06 Lugoj — 18:20 Timisoara Nord

P 9574 16:06 Timisoara Nord — 17:25 Lugoj — 18:07 Cavaran — 18:31 Caransebes

P 9577 19:29 Caransebes — 19:47 Cavaran — 20:21 Lugoj — 21:48 Timisoara Nord

P 9576 19:26 Timisoara Nord — 20:47 Lugoj — 21:29 Cavaran — 21:48 Caransebes

P 9195 18:35 Drobeta Turnu Severin — 19:20 Orsova — 19:47 Baile Herculane — 22:07 Caransebes — 22:21 Cavaran — 22:46 Lugoj — 23:46 Timisoara Nord